Moartea este o simplă iluzie. Ipoteza controversată a unui medic

Robert Lanza, doctor în medicină la Universitatea Wake Forest, specialist în cercetarea celulelor stem şi autorul teoriei biocentrismului, spune că moartea este doar o iluzie, pentru că întreaga realitate este doar un construct mental al stării noastre de conştienţă şi că nu ar putea exista dacă nu ar fi percepută de noi.

Lanza şi-a expus pe larg ideile într-o carte, intitulată „Biocentrism: How Life and Consciousness are the Keys to Understanding the True Nature of the Universe”.

• Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu
• Cercetătorii chinezi au dezvoltat un cip inspirat de furnicile de deșert

Teoria este susţinută şi de experimente ştiinţifice, spune Lanza, dar a fost anticipată şi de textele unor filosofi celebri, precum Descartes, Kant şi Schopenhauer, care au scris despre universul subiectiv, ca simplă percepţie a simţurilor noastre.

Biocentrismul merge şi mai departe şi susţine că nici spaţiul sau timpul nu sunt reale, ci instrumente de percepţie create de mintea noastră şi care nu pot exista singure, în afara acestei percepţii.

Lanza invocă în acest sens şi o cugetare a lui Albert Einstein, care spusese la moartea unui prieten, fizician: ”Oamenii ca noi….ştiu că distincţia între trecut, prezent şi viitor este doar o iluzie extrem de puternică. ”

Ce susţine biocentrismul?

Biocentrismul, cunoscut si sub numele de „teoria totului”, consideră că viaţa este cea care creează universul, nu invers. Viaţa este cauză, nu un simplu efect al unor procese chimice.

Biologia este superioară universului. Astfel, conştienţa unei persoane determină forma şi mărimea obiectelor. Toate obiectele, dar şi spaţiul şi timpul, sunt forme ale percepţiei umane.

Teoria a fost formulată pentru prima dată în anul 2007 de medicul Robert Lanza şi se bazează pe 7 principii:

1. Tot ce este observat depinde de cel care observă, iar realitatea pe care o percepem este de fapt un proces al conştienţei noastre. Viaţa dă naştere universului, nu invers, cum susţine concepţia clasică despre lumea din jur.

Robert Lanza în laborator, în anul 2008    (Foto: Robert Lanza)

2. Percepţia internă şi cea externă sunt legate între ele.

3. Comportamentul particulelor este determinat de prezenţa unui observator.

4. Fără acţiunea conştienţei, materia este doar o formă nedefinită.

5. Universul este structurat şi guvernat de legi şi forţe care sunt favorabile vieţii.

6 şi 7. Timpul şi spaţiul nu sunt lucruri reale, ci doar instrumente ale înţelegerii noastre, pe care le purtăm cu noi aşa cum ţestoasele îşi poartă carapacea.

Lanza încearcă să explice aceste idei prin exemple concrete. De exemplu, cerul este albastru pentru că aşa îl percep ochii noştri, dar celulele noastre ar putea fi modificate astfel încât să vedem toate obiectele albastre ca având culoarea roşie.

Totodată, la tropice noi simţim că este foarte cald şi umezeală, dar pentru un animal care trăieşte acolo temperatura poate fi percepută ca fiind chiar destul de scăzută. Iar exemplele de acest fel pot continua: realitatea este rezultatul percepţiei noastre.

Un experiment ştiinţific susţine la rândul său teoria biocentrismului, spune Lanza.

Cercetătorii privesc o particulă care trece prin două fante dintr-o barieră. Asemeni unui glonte, particula va trece printr-un orificiu sau prin altul.

Dar, dacă cercetătorii nu se uită la particulă, ea se va comporta ca o undă şi va trece prin ambele orificii în acelaşi timp.

Prin urmare, explică Lanza, comportamentul particulei s-a schimbat prin simpla ei observare. Aceasta este dualitatea undă/particulă.

Lanza crede în teoria multiversului, conform căreia există un număr infinit de universuri paralele, care alcătuiesc realitatea fizică    (Foto: Shutterstock)

Biocentrismul poate explica şi de ce este posibilă existenţa particulelor inseparabile cuantic, conectate între ele deşi se află în locuri diferite din galaxie, la distanţe uriaşe una de alta. Dacă acceptăm faptul că spaţiul de fapt nu există, atunci totul devine uşor de înţeles.

Totodată, un experiment realizat în anul 2002 a demonstrat că doi fotoni aflaţi la distanţă sunt conectaţi cuantic între ei şi fiecare anticipează ce se va întâmpla cu perechea lui.

Cercetătorii au lăsat un foton să termine un traseu, acesta putând alege singur dacă devine undă sau particulă.

 Al doilea foton putea fi influenţat de cercetători să devină undă, dar prima particulă a ştiut de la început ce aveau de gând să facă cercetătorii, ca şi când între cei doi fotoni nu ar fi existat distanţă în timp şi spaţiu.

Astfel, al doilea foton nu a devenit particulă înainte ca perechea lui să se transforme la rândul ei în particulă.

5 argumente care infirmă existenţa morţii

Din punctul de vedere al biocentrismului, moartea nu există. Nu vorbim de o viaţă veşnică într-un timp veşnic, ci în afara timpului.

Potrivit lui Robert Lanza, oamenii nu sunt simple fiinţe biologice, pentru că fără conştienţa lor nimic nu ar putea exista.  Lanza are 5 argumente prin care susţine că moartea nu există, ci este o simplă iluzie a minţii noastre.

1. Faptul că observarea unei particule îi modifică acesteia comportamentul aşa cum arată exemplul menţionat anterior este dovada că realitatea nu există pur şi simplu, ci este un proces care necesită conştienţa oamenilor. De aceea, mintea transcede spaţiul şi timpul, pentru că acestea nu pot exista singure, fără conştienţa noastră.

Potrivit lui Lanza, conştienţa unui om este conservată la moarte sub forma unei energii de 20 de waţi, chiar dacă trupul este distrus    (Foto: Shutterstock)

2. Conservarea energiei este o axiomă fundamentală a ştiinţei. Prin urmare, energia nu poate fi nici creată, nici distrusă, doar transformată, conform primei legi a termodinamicii. Potrivit lui Lanza, conştienţa unui om este conservată la moarte sub forma unei energii de 20 de waţi, chiar dacă trupul este distrus.

Această energie nu este disipată în natură, pentru că nu există realitate în afara conştienţei, fiecare om îşi creează propria lui sferă de realitate, prin urmare această energie nu are unde să dispară.

După cum spunea şi fizicianul John Archibald Wheeler, “niciun fenomen nu este real în lipsa unui observator”. Această energie nu dispare la moartea noastră, ci “călătoreşte” dintr-o lume în alta, făcând astfel “nemuritoare” esenţa fiecărui om.

3. Lanza crede în teoria multiversului, conform căreia există un număr infinit de universuri paralele, care alcătuiesc realitatea fizică. Astfel, tot ce se poate întâmpla se va întâmpla într-unul din aceste universuri.

Toate aceste lumi există simultan, indiferent ce se întâmplă în unele din ele, prin urmare moartea unui om va fi reală într-un univers, nu şi în altul. Iar energia care formează conştienţa va rămâne asemeni unei baterii care alimentează un proiector: dacă proiectorul este oprit (omul moare) nu înseamnă că bateria (energia-conştienţa) dispare sau nu mai este bună. Ea poate fi folosită pentru a alimenta un alt proiector.

4. Omul va trăi şi după moarte, prin modul în care a influenţat viaţa rudelor şi prietenilor cu care a interacţionat. Potrivit fizicii cuantice, orice acţiune determină prăbuşirea unor universuri cuantice posibile, pentru că trecutul şi viitorul există doar prin prisma unor posibilităţi.

Astfel, fiecare om determină prin acţiunile sale un viitor, un univers, care va fi cu atât mai mare şi mai complex cu cât va interacţiona cu mai mulţi oameni. De aceea, chiar şi după moartea lui, universul astfel creat va exista pentru prieteni, omul devenind un fel de păpuşar-fantomă care a determinat existenţa unei lumi.

5. Viaţa noastră nu este o întâmplare, este ceva ce trebuia să se întâmple. Conştienţa noastră va exista într-un prezent etern, deplasându-e între realităţi şi având mereu parte de noi aventuri.

Surse: Huffington Post, RobertLanza.com, Why Don’t You Try This?